Curtea de Audit a UE: Nereguli privind achizițiile publice și dezvoltarea rurală din România în 2012

Curtea de Conturi a UE a constatat că sistemul privind fondurile de dezvoltare rurală în România este „ineficace”, iar procedurile de achiziții publice prezintă numeroase nereguli, potrivit raportului privind exercițiul financiar 2012, prezentat marți la Luxemburg.

Raportul a constatat că, în majoritatea domeniilor de cheltuieli ale bugetului UE, încă nu se respectă în integralitate legislația în vigoare. De aceea, Curtea de Conturi a UE a adresat un apel în vederea reconceperii normelor care se aplică cheltuirii fondurilor UE și a recomandat simplificarea cadrului legislativ.

România s-a aflat printre cele 14 state în care au fost verificate 160 de operațiuni din cadrul programului pentru dezvoltare rurală.

În ceea ce privește cheltuielile aferente dezvoltării rurale, dintre cele 160 de operațiuni cuprinse în eșantion, 101 (63%) erau afectate de eroare. Curtea a apreciat că, pentru majoritatea operațiunilor afectate de eroare, autoritățile naționale dispuneau de informații suficiente care să le fi permis detectarea și corectarea erorilor respective.

În raport se arată că s-au constatat cazuri de nerespectare a cerințelor de eligibilitate pentru proiecte de investiții în România, Germania, Spania, Grecia, Franța, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia și Marea Britanie.

În cazul României s-au constatat mai multe cazuri de încălcare a normelor privind achizițiile publice. Autorii raportului oferă și un exemplu, unde beneficiarul (o municipalitate rurală) a solicitat sprijin pentru un proiect de investiții care includea o rețea de alimentare cu apă potabilă, un sistem de canalizare, modernizarea drumurilor locale și o clădire destinată comunității. Șapte ofertanți au depus oferte, iar cinci dintre acestea au fost respinse de beneficiar întrucât nu îndeplineau cerințele. Curtea a constatat că ofertantul câștigător nu îndeplinea două cerințe stabilite în cadrul procedurii și că, în plus, alte oferte fuseseră excluse tocmai pentru că nu îndeplineau aceste cerințe. „Din cauza neconformității cu documentația de atribuire și a nerespectării principiului tratamentului egal, aspecte care au influențat rezultatul procedurii de achiziții, cheltuielile în cauză sunt neeligibile”, a constatat Curtea.

Comisia Europeană a răspuns Curții de Conturi că, în auditurile sale, a constatat, de asemenea, deficiențe importante în ceea ce privește procedurile de achiziții publice derulate în România. Totodată, se precizează că serviciile Comisiei vor examina constatările Curții, alături de autoritățile naționale, „cu scopul de a proteja interesele financiare ale UE și de a recupera toate plățile necuvenite”.

Raportul a mai detectat în cazul României erori recurente cu impact financiar și în ceea ce privește includerea de TVA neeligibil în cheltuielile eligibile.

Referitor la eficacitatea sistemului de dezvoltare rurală din România, Curtea de Conturi a identificat mai multe deficiențe. În primul rând, există deficiențe la nivelul controalelor administrative privind condițiile de eligibilitate și angajamentele, cum ar fi nedetectarea TVA neeligibil sau a dublei finanțări. În al doilea rând, autoritățile de control au făcut o „evaluare insuficientă a caracterului rezonabil al costurilor” proiectelor. Deficiențe au fost găsite și în aplicarea reducerilor sau a recuperărilor de fonduri. Totodată, Curtea a subliniat „calitatea nesatisfăcătoare a controalelor la fața locului” și deficiențe la nivelul conceperii și al implementării sistemului de control pentru verificările în materie de ecocondiționalitate.

În ceea ce privește Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Curtea a observat că datele raportate de organismul de certificare din România nu erau „fiabile”. Prin urmare, Curtea a reefectuat inspecțiile organismului de certificare și a identificat cauze de neeligibilitate în 5 dintre cele 10 cazuri controlate.

În răspunsul Comisiei se arată că în România sunt în curs proceduri de verificare a conformității cu privire la regulile FEADR, „riscul rezultat din deficiențele identificate urmând a fi acoperit prin corecții financiare”.

În concluzie, Curtea a subliniat că sistemul de supraveghere și de control în ceea ce privește programul de dezvoltare rurală din România este „ineficace” la toate capitolele, în timp ce sistemele din alte cinci țări verificate (Bulgaria, Germania, Franța, Polonia și Suedia) sunt eficace sau parțial eficace.

Referitor la corecții, Curtea de Conturi a salutat „ritmul mai rapid” al acțiunilor întreprinse de Comisia Europeană în vederea aplicării corecțiilor financiare pentru România, Republica Cehă și Slovacia.

Raportul prezintă două exemple privind corecțiile financiare aplicate României.

În lunile aprilie și mai 2012, Comisia a identificat un număr de probleme „grave” în cadrul unui program operațional FSE din România. Printre principalele probleme constatate se numărau deficiențe în procedurile de selecție și în verificările de gestiune, insuficiențe la nivelul controalelor achizițiilor publice și cheltuieli neeligibile în anumite cazuri individuale.

În urma unei proceduri de negociere, CE și autoritățile române au convenit asupra unei corecții forfetare de 25 %. Corecțiile care, până la 31 decembrie 2012, se ridicau la 81 de milioane de euro din contribuția financiară a UE, nu au fost aplicate la nivelul proiectelor. Impactul corecției financiare a constat în diminuarea ratei de cofinanțare a programului operațional.

În cazul unui program operațional din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER), Comisia a identificat, între 2010 și 2012, o serie de deficiențe „grave” în sistemele de gestiune și de control în general, precum și la nivelul achizițiilor publice. După întreruperea plăților, Comisia a convenit cu autoritățile române să se aplice corecții individuale la nivelul proiectelor. Acest lucru a avut consecințe asupra rambursării efectuate de CE către România în decembrie 2012.

Autorii raportului conchid că rezultatele privind exercițiul financiar 2012 semnalează, din nou, o creștere a indicilor globali de eroare estimați, de la 3,9% în 2011 la 4,8% în 2012. Toate domeniile de cheltuieli operaționale au contribuit la această creștere, grupul de politici „Dezvoltare rurală, mediu, pescuit și sănătate” rămânând grupul cel mai expus la erori.

Indicele de eroare de 4,8% reprezintă o estimare a sumelor care nu ar fi trebuit să fie plătite de la bugetul UE deoarece fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu normele aplicabile și, prin urmare, nici cu scopul urmărit de Consiliu și de Parlament prin legislația respectivă a Uniunii Europene, se arată într-un comunicat al Curții de Conturi.

Instituția explică faptul că erorile apar atunci când beneficiarii care solicită finanțare europeană nu respectă normele aplicabile. Pe de altă parte, Curtea de Conturi precizează că nu există un semn de egalitate între eroare și fraudă. Frauda este „un act deliberat de inducere în eroare în vederea obținerii unui beneficiu”, se arată în comunicat.

(Cătălina Mihai)